GALA SUPERBLOG 2019

   A început în urmă cu 2 luni...Mult,  puțin...nu știu. Cert este că am pornit cu avânt. Luasem în calcul toate varibilele posibile. Neglijasem însă cea mai importantă constantă: TIMPUL! 
  Nu am reușit să scriu la toate probele. Am renunțat în momentul în care 3 articole au ajuns cu întârziere pe platformă. Iar depășirea termenului-limită se lăsa cu penalizări. Știam. A fost un risc asumat până la un punct. Suficient însă pentru a ajunge la Gală, alături de cei mai buni. 

 Am fost întrebată cum se împacă fiziokinetoterapia cu bloggingul. Greu, dar mi-a plăcut întotdeauna să îmi forțez limitele, să ies din zona de confort. La început totul a fost o joacă, apoi a devenit din ce în ce mai serios. Nu am ajuns la cota maximă, deoarece ar însemna să fac constanta aceea să tindă la infinit...Lucru imposibil, chiar și pentru mine... 😁.

  Ce am învățat?
  Că perseverența este mama succesului. 
  Că trebuie să fiu eu însumi în fiecare cuvânt. 
  Că sunt momente în care este mai bine să taci. 
  Că nimic nu vine de-a gata. 
  Că asta sunt eu ,cu bune și cu rele...
   Că emoțiile  celor dragi sunt cele care contează cu adevărat. 

 Restul este doar muncă și răbdare. 

  

JURNAL DE FEMEIE - BIODERMA, HYDRABIO SER

  Multe dintre voi, cititoarele mele ( îmi cer iertare domnilor care citesc aceste cuvinte încâlcite si le promit că vor urma câteva articole și pentru ei...) m-ați întrebat ce produse cosmetice și de îngrijire folosesc. 
 Din start vă spun că nu sunt fidelă unui singur brand, pentru simplul motiv că nu toate produsele dintr-un portofoliu mi se potrivesc la un moment dat.

 De-a lungul anilor structura pielii se schimbă  și, implicit, nevoile ei. Dacă în tinerețe ea are nevoie în primul rând de substanțe nutritive, după 45 de ani își pierde elasticitatea și apar ridurile.  În  plus, poluarea, stresul și vremea extremă ( prea cald sau prea frig, vântul sau expunerea la soare ) perturbă activitatea normală a pielii. Ca urmare, aceasta se deshidratează ,devenind incomodă, ai senzația că " te ține " și își pierde strălucirea. 

  HYDRABIO SER de la BIODERMA este un concentrat hidratant intensiv bazat pe brevetul biologic Aquagenium, care reînvață pielea să-și activeze capacitatea naturală de hidratare prin stimularea producerii de aquaporine (canale de hidratare intercelulară) și să rețină apa de care are nevoie. 

 Astfel, beneficiile acestui ser sunt:

• efect hidratant rapid și de durată 
• catifelează pielea și îi redă strălucirea 
• are o textură lejeră și proaspătă 
• se absoarbe foarte repede 
• constituie o excelentă bază de machiaj 
• fără parfum 
• non-comedogenic ( conține substanțe care nu blochează porii ; nu tratează acneea, dar previne apariția acesteia și nu agravează leziunile acneice existente)

  Îmi place pentru că este ușor de utilizat datorită  flaconului cu pompă ,închis ermetic. Chiar dacă ai crede că o parte de produs rămâne în flacon, pompița este foarte eficientă și îl  extrage până la ultima picătură. Se absoarbe foarte repede, iar senzația de prospețime și " piele liberă " apare imediat. 

  Cum am descoperit acest ser? Aproape din întâmplare. Spun aproape, deoarece cunosc produsele Bioderma de 10 ani...cred...Foloseam mai ales gama pentru copii fiindcă micuța are o piele foarte sensibilă. La un moment dat a apărut " Clubul Bioderma ", iar membrii acestuia primesc, în anumite condiții, produse-cadou. Fiindcă pentru fetiță aveam deja cele necesare, m-am gândit să îmi comand mie ceva, așa pentru sufletul meu... 
 Am optat pentru serul HYDRABIO și consider că am făcut cea mai inspirată alegere. 

  Voi cum ați descoperit BIODERMA?

CÂND PĂRINȚII ÎȘI DAU COATE...

  ...copiii încasează bobârnace ! Știu că nu sună foarte academic, dar nici nu simt nevoia să fie . Și  nu pot să tac atunci când văd cum părinții își exclud cu bună știință copiii din colectivitate. Nu trebuie să fim prieteni la cataramă și nici ei de nedespărțit, însă atunci când vine vorba de o acțiune comună la școală ar trebui să fim toți pentru unul și unul pentru toți. 

  Să renunțăm la orgolii, să dăm dovadă de înțelepciune, să înțelegem că nici unul dintre noi nu deține adevărul absolut și că, până la urmă, minoritatea se supune majorității. 

  Pentru că cei mici sunt cu ochii pe noi și ne imită comportamentul. Dacă noi suntem mereu împotriva celorlalți, vor învăța că au întotdeauna dreptate. Dacă, în schimb, dăm dovadă de înțelegere, vor ști să fie toleranți. 

 Nu am pretenția că sunt părintele perfect, dar încerc. Și mă refer aici la relația mea cu școala, cu colegii de clasă ai fetiței mele, cu ceilalți părinți. 

  Pentru că atunci când noi, părinții, ne dăm coate și nu știm care dintre noi este mai deștept, copiii suferă și primesc bobârnace de la viață. 
  

"MANUAL DE PĂRINTE " - UN CAPITOL

   Dragă adultule, 

Știu că viața este grea, că uneori te simți prins într-un carusel din care nu mai poți coborî , că lucrurile se desfășoară într-o continuă mișcare browniană...

  Dar fă un efort și oprește-te! Respiră adânc, privește puiul de om din dreapta ta și zâmbește! Întreaga lui lume ești TU! 

  Fă-ți timp și vorbește-i.
  Fă-ți timp și ascultă-l.
  Fă-ți timp și întreabă-l.
  Fă-ți timp și laudă-l.
  Fă-ți timp și dojenește-l.

TU ai ales să fii părinte. Asumă-ți  responsabilitatea, riscul și bucuria de a avea posibilitatea să modelezi un adult. Nu este ușor, dar ai știut asta de la început. Uneori mă gândesc ce bine ar fi dacă am primi și un "manual de părinte " odată cu venirea pe lume a copilului... Dispunem însă, de ceea ce părinții noștri nu au avut parte: accesul la informație și la ajutor de specialitate. 

  Ar trebui să profităm din plin și să le oferim copiilor noștri o educație sănătoasă. 

  Un  capitol al "manualului de părinte " ar putea arăta așa.

Aștept de la voi propuneri pentru un alt capitol.

LUNEA FLORILOR

  Bună dimineața, oameni dragi!

  Așa-i că v-a fost dor de vară?
...și de mine 🤗?

  Mie mi-a fost tare dor de voi...

  Dar in viață avem parte și de momente mai puțin plăcute. Trecem peste ele și rămânem cu experiența și amintirea lucrurilor frumoase.

  Un buchet de absolvire special , ca și destinatara lui - felicitări Alexandra și multă înțelepciune pe drumul ales! 

BUCURIE DINCOLO DE PROPRIILE LIMITE

  A fost odata ca niciodata "eu". 
  Eu , care iubeam miscarea. 
  Eu, care alergam kilometri intregi fara sa simt.
  Eu, care urcam muntii cu rucsacul in spate si admiram peisaje de nedescris in cuvinte.
  Eu, care zambeam. 

 Apoi a aparut o alta "eu: obosita, stresata, greoaie, ursuza , lenesa...Singura bucurie imi erau cei dragi care ma inconjurau cu dragostea lor neconditionata. O iubeau pe "eu" si si-o doreau inapoi!

  Am inteles la un moment dat explicatia transformarii. Nimic de facut, doar de contracarat. 

  Si totusi, a venit un moment in care mi-am spus "Gata! Ajunge ! Trezeste-te! Da RESET vietii tale! 

  Datorita unor oameni deosebiti am reusit sa o iau de la capat. Medici, nutritionisti, familie .M-au sustinut . Si acum sunt mandra de mine. 

  Sunt iarasi "eu"! Dar o "eu" cu un update de incredere, perseverenta, sanatate si fericire...si iubire! Le multumesc tuturor si fiecaruia in parte . Dar mai ales, ii multumesc "lui" , celui care m-a iubit neconditionat in tot acest timp. Simt ca este din nou mandru de mine. Promit ca nu te voi mai dezamagi!

KIDS RACE- MARATONUL WIZZAIR

   Știți că acolo unde se întâmplă sport apar și eu!
  Astăzi au început manifestările legate de maratonul internațional WizzAir de la Cluj. 
  Și cum putea începe mai frumos dacă nu cu Crosul Copiilor?
  Peste 1500 de minuni , fetițe și băieți cu vârste cuprinse între 4 și 13 ani, s-au aliniat la startul celor 8 curse de 400 m ( cei mai mici) și 800 m ( cei mai mari) ,oferind un spectacol pe cinste. Au fost finișuri decise pe ultimii metri , au fost curse în care copilașii au strâns din dinți pentru a ajunge la linia de sosire. 
  Dar la final, toți au plecat cu zambetul pe buze. 
  
  Cine știe? Poate că printre ei sunt campionii de mâine...

  Un lucru știu sigur: ASTĂZI TOȚI AU FOST CAMPIONI!

  

DIY - ORGANIZATOR COLORAT PENTRU RECHIZITE

    ...sau ce pot face 4 mâini dibace.

  Vă vorbeam eu zilele trecute despre importanța timpului petrecut împreună cu copilul tău. Despre asumarea unor decizii, despre sănătatea emoțională a celor mici. 

  Astăzi vin cu un exemplu:

  ORGANIZATOR COLORAT PENTRU RECHIZITE 

  Ai nevoie de:

• suluri de carton de diferite dimensiuni- noi le-am folosit pe cele de la prosoapele de bucătărie și hârtie igienică 
• hârtie autocolantă 
• carton
• pistol de lipit la cald 
• foarfecă 
• bună dispoziție 
• imaginație 

  Pentru început am făcut un inventar al rechizitelor, apoi am tăiat sulurile de carton la dimensiunile dorite. 

  Am lipit bucățile între ele. După ce s-au fixat bine le-am așezat pe bucata de carton și am desenat conturul, apoi l-am decupat. 

  Odată terminată această operațiune ,am lipit ansamblul pe carton.

  A urmat decorarea organizatorului în fel și chip, cât mai vesel. 

   Partea bună a acestui organizator este că poți oricând să atașezi alte componente  .

  Sper că v-a plăcut ideea noastră. Spor!

  

ALIMENTAȚIE VS EMOȚIE

  Înainte de a fi fiziokinetoterapeut sau blogger sunt mamă. Din punctul meu de vedere aceasta este cea mai mare provocare. Dacă în meseria pe care o am aplic ceea ce am învățat în facultate ori în anii care au trecut, în ceea ce privește rolul de mamă , lucrurile sunt mai complicate. Imediat după ce a venit pe lume micuța noastră făceam haz de necaz și întrebam cine îmi poate oferi un manual de mămică ...

  Anii au trecut și am înțeles că acest rol se învață din mers și că este normal să greșesc și să am temeri. Cel mai important este însă, să îti asculți instinctul. Binevoitori care să te îndrume găsești la tot pasul . Tu trebuie doar să faci ceea ce știi: să îți iubești copilul, să îl alinti, să îl strângi în brațe, să îi duci mărul în cameră,să îi cumperi cadouri sau să te joci cu el. Important este ca voi doi să vorbiți aceeași limbă a iubirii. Este ceea ce va face să ai un copil sănătos, atât fizic,cât și emoțional. 

  Iar dacă se dă cu fundul de pământ, lăsați-l să o facă! Respiri adânc, îi spui că îl înțelegi, că știi ce simte ( doar și tu ai momente când îți vine să faci la fel...) ,îl îmbrățișezi și aștepți să îi treacă. Nu încerca atunci să apelezi la rațiunea lui, pentru că nu o are! Ai în fața ta un mic extraterestru! Nici vorbă de un adult în miniatură... Iar aceste manifestări nu înseamnă nimic altceva decât că voi doi nu rezonati în ceea ce privește limbajul iubirii. Sunt câteva cărți importante pe această temă ("Cele 5 limbaje de iubire ale copilului",de Garry Chapman este una de referință) ,nu sunt eu cea mai în măsură să dau sfaturi . Eu doar vă povestesc câteva lucruri pe care le-am experimentat ... La cei aproape 12 ani pe care îi are fetița noastră, limbajul de iubire este timpul petrecut împreună: citim, creăm diferite lucrusoare,  gătim... 

  Ei bine da,  gătim amândouă! Și n-o să vă vină să credeți cât de bună este mâncarea! Dar știți de ce? Pentru că are un ingredient secret: iubirea...  Și pentru că nu există expresia " nu ai voie ". Atunci când copiii aud aceste cuvinte parcă sunt teleghidati. Li se aprinde beculețul roșu și își canalizeaza toată energia și imaginația pentru a obține acel ceva interzis. De aceea el are voie să își dorească orice aliment...chiar și acadele! Depinde doar de noi, ca mame/ parinti cum gestionam aceste momente . Trebuie să îl facem să înțeleagă necesitatea acelui aliment sau inutilitatea lui. Altfel, el va acumula frustrare, pe care o va refula la vârsta adultă. Din cauza greșelilor noastre. Copilul își imită părintele: dacă mă vede mancand mere, va cere mere; dacă eu rontai chipsuri, își va dori chipsuri . Este cel mai simplu exemplu. Dacă eu în loc să îi pregătesc pachetelul pentru școală sub pretextul că nu am timp, dându-i bani să își cumpere ceva îi transmit non-verbal faptul că e în regulă așa... 
   Doar că nu este! Ai făcut un copil, asumă -ți acest lucru! Fă-ți timp ! Doar de tine depinde viitorul lui! Ceartă-te cu lumea întreagă dacă este nevoie, dar fii lângă el! 

 Greșelile de acum se vor răsfrânge în viitor. Gândește-te ce faci tu atunci când ești nervoasă/ stresată/frustrată/emoționată... Mie mi-e poftă de dulce...simt nevoia să mă relaxez, să fiu răsfățată... Și atunci respir adânc , încerc să rezist tentației și să îmi rezolv starea emoțională. Cel mai simplu este să nu am în preajmă nimic dulce... Și-mi trece... 

  Acum,să nu credeți  că totul este simplu și perfect . Dar este important să ceri ajutor de la persoane avizate și să selectezi sursele de informare. 

 Eu vreau să îi mulțumesc doamnei doctor Mădălina Indrie, medic primar Diabet zaharat , Nutritie și Boli Metabolice, Specialist în Obezitate, pentru informațiile oferite în cadrul evenimentului " Alimentația copilului între parenting și hrană sănătoasă ".

 P. S. Am constatat că sunt o mamă perfect normală sau, mai bine zis, sunt o mamă perfect de imperfectă...

CLUJUL , AZI

   Ultimele zile de mărțișor vin cu flori , soare și bucuria unui nou început. 

  Florile primăverii sunt visele frumoase ale îngerilor iernii...

COPACUL VIEȚII

   Sunt lucruri pe care aș fi vrut să le fac altfel. 
   Sunt fapte pe care le regret. 
   Sunt cuvinte care m-au durut și altele care m-au făcut să strâng din dinți. 
   Dar sunt și lucruri,  fapte și cuvinte de care sunt mândră...cele mai multe. Vine o clipă în care înțelegi că și greșelile fac parte din tine. Că fără ele nu ai fi ajuns acolo unde ești. 
  Viața este ca un copac: părinții sunt cei care îți susțin rădăcinile astfel încât să ai un trunchi puternic.  Apoi vine momentul în care faci prima ta alegere,  care îți va dirija destinul.  Apoi mai faci o alegere...și încă una...drumul îți este presărat cu răscruci . Dacă ai luat sau nu cea mai bună decizie contează mai puțin. Ceea ce este cu adevărat important începe acolo unde apar mulțumirile.  
  Iar când primești o astfel de felicitare de la copilul tău , înseamnă că nu ai trăit degeaba. "Copacul "ei este puternic și pregătit pentru a-și deschide coroana . 

#EUNUMAIZIC - MAMEI

                               
                                     MAMEI 



   Poate ca n-a stiut mereu sa ma alinte
  cu vorbe dulci si sarutari pe frunte,
  m-a mai certat, ba chiar m-a pedepsit,
  dar am stiut si-atunci ca m-a iubit;
  si mi-a vegheat destinul mereu cu-o rugaciune
  soptita-n miezul noptii, iubindu-ma pe mine,
  uitand ca-i obosita, si-o doare, si-i e greu,
  fiindca Universul intreg ii eram eu...
  si-o sora, si un frate...ce mai adunatura
  de spirite rebele  greu de tinut in struna!

  Dar am crescut cu totii frumosi, si drepti, si buni,
  pe fruntea ei batrana sadind si ani senini...

  Zambeste cand ne vede in jurul mesei, toti,
  ne mangaie pe frunte- copii...copii...nepoti...


  
  

SUNT PERFECT DE IMPERFECTĂ!

     Mă bucur ca un copil de fiecare rază de soare, de fiecare zâmbet, de fiecare petala de floare...

     Îmi  amintesc cu drag de gradina bunicii,  îmi afund fața în mirosul de verde crud și visez. 
     Zîmbesc...
     Mi-e dor. ..
     Privesc spre cer și îi mulțumesc pentru tot ceea ce am devenit. 

     De la ea am moștenit dragostea pentru flori și, mai ales, pentru lalele. 
   Mi-a dăruit iubire necondiționată. M-a învățat să prețuiesc viața și să îmi accept greșelile . Dar și să mă bucur de fiecare reușită. 

     Sunt un om...sunt o femeie împlinită și fericită...Sunt EU ...

    Și sunt perfect de imperfectă!

EU NUMAI ZIC : ORA DE LECTURA

    Atunci cand fetita ta iti spune ca vrea sa citeasca altceva decat colegii ei , iar tu ii canti in struna, nu poate iesi decat ceva extraordinar...

  - Mami, tu ce citeai cand erai ca mine?

N.B.: clasa a 5-a...

  Am stat putin pe ganduri, am aruncat o privire in biblioteca si am raspuns dintr-o rasuflare:

 - Jules Verne!

- Si ce imi recomanzi? a intrebat pustoica scrutand cartile vechi.

  Stiam ca la geografie invata despre structura Pamantului, vulcani, cutremure si placi tectonice, asa incat cartea pur si simplu a sarit din raft- " O calatorie spre centrul Pamantului". Si pentru ca ea se adancea in misterele planetei, eu musai a fost sa o scrutez de la inaltime- "Cinci saptamani in balon".

  Copiii vostri ce mai citesc?

LUNEA FLORILOR

Azi imi doresc ceva ce nimeni nu imi va da vre-odata:
as vrea sa ma astepti si astazi iar in poarta
uitandu-te de-a lungul ulitei tot pustii,
gandindu-te ca poate , azi am uitat sa vin...
As vrea sa-ti vad baticul cel inflorat in albul
zapezii troienite cum imi aprinde dorul,
s-alerg si-apoi la pieptu-ti tu sa ma strangi cu foc
si lacrima din ochii batrani s-o sterg c-un colt...

LUNEA FLORILOR

Dor de vara...

LUNEA FLORILOR

   Un Ent la margine de drum
Vroia sa plece...nu stiu cum,
Musca din gard , tragea de fier,
Acolo nu-i loc pentru el...
Avea de mers la Sfat ,departe,
Cu cei ca el- lumea sa scape
De ziduri negre si noroi,
De zambet stramb si de ochi goi...

LUNEA FLORILOR

   Doamne, ce toamna frumoasa!

LUNEA FLORILOR

LUNEA FLORILOR

   Toamna intinde esarfe prin gradina...