Eram proaspata mamica… daduse frigul toamnei… micuta mea era destul de cuminte… asa ca am inceput sa intru pe forumurile pentru mamici… incet-incet, am inceput sa discutam despre copii, dar si despre noi, ca femei: ce ne place, ce nu… despre soti, soacre… treptat ne-am imprietenit… am facut schimb de id-uri de mess, apoi de numere de telefon.
Prima revelatie am avut-o atunci cand le-am auzit vocea, fiecareia dintre ele… era de parca ne stiam de cand lumea.
Am devenit mai apropiate si am descoperit ca impreuna ne puteam bucura de orice reusita, dar si ca avem cui sa ne plangem atunci cand lucrurile nu mergeau tocmai bine.
Iar acum 3 ani am profitat de concediu si de faptul ca treceam prin Bucuresti si am postat un anunt pe forum: ”In 9 iulie, la ora 18.00 ne intalnim in Cismigiu!"… Si ne-am intalnit… ne-am recunoscut din prima… ne-am imbratisat de parca eram prietene din copilarie… Am vorbit verzi si uscate, copiii s-au jucat ca si cum zi de zi se intalneau in parc… Pacat ca a venit ploaia! Ne-am despartit cu promisiunea sa ne mai intalnim.
Vorbim in continuare pe forum, facebook si la telefon.
Acum e mult mai usor deoarece putem alatura vocii nu numai un chip, ci si un suflet. Iar eu nu pot sa spun decat ca ma bucur ca le-am cunoscut si ca de atunci sunt mai bogata!
