Se afișează postările cu eticheta SuperBlog 2016. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta SuperBlog 2016. Afișați toate postările

luni, 31 octombrie 2016

LA DRUM, FARA STRES , CU EDOTEC



   Ne pregatim de plecat in concediu. Facem bagajele si programam totul: traseu, opriri pentru scurte vizite si relaxare, cazare. Am crezut ca totul este sub control. Cea mai mare greseala ! Am neglijat cel mai important factor: traficul! Si ne-a costat! 3 ore de mers bara la bara, cu maximum 5km/ora ! Bun inceput de concediu!






  GPS-ul isi facea datoria de a ne arata traseul de urmat, dar nu stia ce se intampla in timp ! Sotul meu imi spunea sa caut pe Google Maps trasee alternative, dar ajunseseram intr-un punct din care nu mai aveam cale de intoarcere , fiindca traficul era la fel de aglomerat pe ambele sensuri . Atunci ne-am  dat seama ca alta ar fi fost salvarea noastra : o aplicatie pe mobil care sa ne previna in timp util de existenta acestui blocaj , astfel incat sa il putem evita. 

 Care ar fi fost solutia? Sa navigam cu ajutorul Waze. Cu siguranta ca ati auzit deja de aceasta aplicatie foarte utila. Are insa un mic incovenient: o poti accesa de pe telefonul mobil , nu si de pe GPS-ul clasic. Ce e de facut? Iti echipezi masina cu un sistem de navigatie auto Edotec




De ce? Pentru ca are modul GPS integrat si, prin intermediul ecranului cu touchscreen iti pune la dispozitie detalii privind traseul stabilit . In plus , suporta o vizualizare a hartii 2D/3D cu grafica rapida datorita procesorului Dual Core .
Si asa ajungem la ceea ce noi chiar aveam nevoie in acel moment - aplicatia Waze,


care pe noi ne-ar fi scutit de multe ore pierdute degeaba in trafic , plus nervii aferenti , ca sa nu mai vorbim despre faptul ca micuta s-ar fi putut bucura pe deplin de bucuria calatoriei cu masina.

 Acest sistem de navigatie universala cu Android permite redarea fisierelor audio si video de pe USM si card MicroSD , cu control complet asupra acestor porturi. Suporta USB/SD de maxim 32 Gb si HDD de pana la 1 TB . Caracteristici care mi-ar fi prins bine in situatia in care, totusi, nu as fi putut evita aglomeratia din trafic - micuta ar fi urmarit muzica sau desenul animat preferat pe DVD si timpul ar fi trecut mai repede...cel putin pentru ea...

  De ce sa aleg un  sistem de navigatie de la Edotec pentru masina mea?  Am sa va dau doar cateva motive:
  • ofera cea mai nouă tehnologie in Car Entertainment
  • ofera stocuri constante și diversificate
  • sunt  importatori direcți , deci ofera cele mai bune preturi de pe piata
  • au o echipă experimentată care testează produsele înaintea livrării lor
  • livreaza  produsele  oriunde în lume prin curier rapid, reselleri, cataloage sau install shops
  •  oferă suport tehnic profesionist pentru toate produsele , în timp real, oricând ai nevoie
  • colaboreaza  cu o rețea națională de peste 150 de reselleri și montatori autorizați, pentru consilierea clientilor  în alegerea și instalarea produselor
  • este  unic importator și distribuitor în România pentru următoarele branduri: Dynavin, Connects2 și Caraudio Systems.

   Si se pare ca toate acestea nu sunt doar vorbe in vant de dragul reclamei, deoarece clientii sunt foarte multumiti si ii recomanda , in primul rand  pentru seriozitate.

   De acum pot sa imi programez linistita plecarea in concedii fiindca voi fi la adapost de intamplarile neplacute din trafic legate de drumuri aglomerate, inchise sau blocate.

Articol scris pentru SuperBlog 2016

vineri, 28 octombrie 2016

OLLA -LAAAAAAAAAA! E ZIUA MEA?



  -Buna ziua!
- Buna ziua!
- O caut pe ...doamna Amalia. Stiti unde o gasesc? Mi s-a spus ca este la cabinetul 26 sau 28, dar nu ma descurc- este un adevarat labirint aici, la dumneavoastra...
- Eu sunt. Cu ce va pot ajuta?
- Multumesc, dar eu ...v-am adus un buchet de flori ...
- Un buchet de flori? Pentru mine? 
- Da. Noi suntem o florarie on-line si am primit o comanda sa livram acest aranjament , "Regina Parfumata" , la ora 12.00 aici, la cabinet, pentru doamna Amalia...








- Olla-laaaaaaaaaa! E ziua mea si eu nu stiu?
- Nu stiu nici eu, dar noi chiar suntem " Olla ", atelier de design floral si cu asta ne ocupam: sa livram aranjamente florale, buchete de flori sau mici cadouri florale asa, fara nici o ocazie anume. Doar ca sa va inseninam ziua.
- E minunat ! Chiar ca mi-ati facut-o mai frumoasa...
- Are si un bilet , daca vreti sa stiti cine este autorul acestui gest. Poate ca aveti un admirator secret? Sau poate este un pacient care vrea sa isi arate recunostinta?
- Prefer sa il admir si sa pastrez inca o clipa suspansul...Desi cred ca stiu cine este "vinovatul"... "Ce minune ca esti...Ce mirare ca sunt!... Te iubesc..."...Dar nu este nici aniversarea noastra...
- Se pare ca aceasta este si ideea: sa va aminteasca faptul ca va iubeste in fiecare zi , nu doar la anumite date din calendar...
- Si a reusit ...cu ajutorul vostru... Multumesc...
- Lacrimile dumneavoastra sunt rasplata noastra. Va las sa va bucurati de moment...

.......................................................................................

    Am strans florile in brate si mi-am afundat obrajii in el. Mai mult ca sa nu mi se vada lacrimile rostogolite pana pe barba...Le-am simtit mangaierea pe pleoape...si pe buze...pe par ...si mirosul suav de primavara ...in plina toamna...Inima imi batea cu putere si radea - sunt o femeie norocoasa, nu-i asa? 

..........................................................................

   Tata ii aducea mamei flori ori de cate ori era plecat de acasa. Indiferent ca se intorcea dintr-o delegatie sau de la pescuit primul lucru pe care il vedeam cand intra in casa era buchetelul acela de flori. Mici, delicate , culese parca de pe marginea drumului , dar mama le primea de fiecare data cu aceeasi bucurie si...acum imi dau seama!...isi afunda obrazul in ele exact asa cum facusem eu cu numai cateva clipe mai devreme... Am pus mana pe telefon si am sunat-o :
- Saru'mana, mama! Tata iti mai aduce flori ?
- Ce-ti veni sa ma intrebi asta?
- Tocmai am primit un buchet de la sotul meu si mi-am adus aminte de voi...
- Da, draga mamii. Tatal tau inca imi mai aduce buchetele de flori cand vine de la pescuit sau din padure.
- Dupa 50 de ani? 
- Dar ce? Crezi ca iubirea are varsta?
- Multumesc, mama! Te iubesc...va iubesc!
- Si eu te iubesc...

...........................................................

-...Olla.ro...florarie online...sa vedem ce gasim...un aranjament micut care sa le aminteasca parintilor mei de zilele in care casa le era plina de glasuri de copii si sa le spuna ca ii iubesc si astazi ca si atunci...Am gasit - "Esenta de bucurie"...




...Este perfect! Detaliul care lipseste de pe noptiera lor...Hmmm...mesajul pentru felicitare? "Va multumesc pentru omul care sunt"...Comanda cu 1 click...

Articol scris pentru SuperBlog 2016

miercuri, 26 octombrie 2016

HAINA NOUA PENTRU CASA BUNICILOR



      Este toamna tarzie. Sau poate iarna devreme . Cine mai stie invalmaseala anotimpurilor? Se dau toate peste cap si mi-e teama ca , incet-incet voi pierde bucuria Craciunului cu zapada...a nasului lipit de fereastra rece in asteptarea Mosului bland si bun alunecand printre troiene...Eu chiar l-am vazut o data! Si mi-a fost de ajuns ca sa cred in magia lui o viata intreaga...
    Dar anii au trecut si am inteles ca nu pot da timpul inapoi...Nu pot fi din nou copil , bunicii nu se mai intorc si nici randuiala lucrurilor nu o pot schimba eu. Insa imi raman amintirile adastate in fiecare coltisor al casei pe ferestra careia priveam , pandindu-l pe el ...

    Casa este trista fara zarva copiilor . Parintii mei sunt acum bunici , dar nepotii lor nu pot sta cu nasul lipit de geam in seara de Ajun...Deoarece casa e rece , peretii au crapat si tencuiala sta sa cada din loc in loc...E trista casa amintirilor mele...

    Ce as putea face sa o readuc la viata? Sa rasune de veselie si sa se umple din nou de amintiri frumoase? Parintii mei, dragii de ei,  ar vrea sa stea acolo si sa isi astepte nepotii in prag cu cozonac,  si mangaieri,  si povesti frumoase despre nazbatiile pe care le faceam noi cand eram mici,  si multe alte lucruri de  care sa isi aminteasca cu drag candva... Numai ca e frig afara si soba are nevoie de multe lemne pentru a incalzi macar o odaita, vantul vuieste pe la geamuri tot mai amenintator,  iar zugraveala de anul trecut nu mai tine pe peretii vechi ( motiv pentru care in aceasta perioada prefera sa se adaposteasca la oras, in apartamentul cald si primitor). Casa ar avea nevoie urgenta  de o reabilitare energetica . Numai ca lucrurile nu sunt chiar atat de simple daca vreau sa fac lucrurile "ca la carte ", avand in vedere ca este vorba despre copii si ...bunici.

    Motiv pentru care am inceput documentarea si am aflat ca inainte de a investi in materiale de constructii am nevoie, obligatoriu, de un certificat energetic eliberat de catre o firma specializata. Care certificat cuprinde informaţii despre eficienţa energetică a unei clădiri, respectiv cantitatea de energie pe care o consumăm pentru  iluminarea , încălzirea şi producerea apei calde menajere într-o locuinta. Analiza si calculele specifice sunt facute de catre un auditor energetic , in functie de nivelul de izolare termică a acesteia faţă de exterior şi faţă de sol. De ce? Pentru ca prin ferestre si neetanseitati datorate materialelor invechite ( asa , ca si la casa bunicilor mei) se pierde caldura...multa caldura . Ceea ce duce la un grad de confort scazut si cheltuieli de intretinere ridicate.

   Practic, voi primi o  termografie a clădirii,

audit-energetic avizez superblog    

care imi va spune unde ma aflu pe scala energetica , stiind ca "A" reprezinta consumul cel mai scazut de energie, de pana in 125 de kWh/m2/an si "G" este cel mai ridicat consum specific de energie, de peste 820 kWh/m2/an. Avand in vedere situatia data tind sa cred ca sunt undeva pe la "F"...





   Fundatia este inalta si bine facuta, ar trebui doar sa refac tencuiala  si sa o plachez cu piatra. Peretii in schimb , vor trebui imbracati in polistiren si tencuiti apoi cu un produs special de exterior. Deoarece tocaria este destul de veche o voi schimba in totalitate cu una noua, din PVC, atat pentru ferestre, cat si pentru usile din interior. La intrare usa va fi metalica, pentru mai multa siguranta. 
   
   Urmatorul punct sensibil este izolarea podului si refacerea acoperisului , pe care o voi realiza cu vata minerala + polistiren+ folie de aluminiu si acoperis nou , din granit ceramic artificial , obtinand astfel nu doar o izolare termica eficienta, ci si una fonica ( importanta mai ales in cazul fenomenelor meteorologice extreme). 
  
   Si pentru ca am terminat cu exteriorul , voi modifica putin si camerele, incepand cu dusumeaua veche din lemn , care va disparea si voi turna o sapa ce va fi apoi acoperita cu un strat termoizolant si parchet. Peretii vor fi reconditionati si placati si la interior  , cel mai probabil cu panouri din gips-carton. 

   Deoarece in zona nu exista nici alimentare cu apa si nici cu gaze naturale , m-am gandit sa optez pentru panouri solare care vor fi montate in spatele casei, unde exista un spatiu deschis potrivit acestui scop. 

   In acest fel va aparea in casa si o baie , dar si o bucatarie micuta prin recompartimentarea holului mare de la intrare. Legat de aceasta,  cu siguranta vor disparea scarile deoarece sunt un permanent pericol pentru copii , dar si un obstacol pentru picioarele obosite ale parintilor mei. Le voi inlocui cu un plan inclinat numai bun pentru a evita incidentele neplacute!

   Planurile fiind facute , nu imi mai ramane decat sa astept primavara pentru a le pune in aplicare .

  Iar anul viitor, de Craciun, casa bunicilor va vui de zarva nepoteilor care stau cu nasucurile lipite de geam in asteptarea Mosului drag si bun si...va zambi de fericire si amintiri frumoase adastate pe la colturi... 





Articol scris pentru SuperBlog 2016
  

luni, 24 octombrie 2016

LA PAS, DAR NU ORICUM



    

- Ssssttt! Auzi? Vine! Oare pe cine va alege astazi?
- Stiu si eu? Nici nu vreau sa ma gandesc. Mai intotdeauna ne da la o parte si isi ia o pereche de panofi cu toc. De parca noi nu am fi ai ei...de dama...Noi suntem pantofi sport de dama!
- Ei hai, ca si tu esti rautacios! Nu poti sa spui ca nu ne incalta ...Si cate locuri frumoase am vazut!...Cu siguranta ei nu au fost pe unde am umblat noi...
- Da...Sa zicem ca ai dreptate. Dar eu nu vreau sa mergem la piata. Ma dor toate cusaturile din cauza betonului! 







Imi place mai mult sa merg in parc , sa calc pe iarba, chiar daca din cand in cand mai alunec intr-o groapa...Sau sa joc fotbal, ori sa ma dau in leagan...
- Da, tie iti convine , ca esti dreptul! Eu dau cu nasul in minge de fiecare data sau imping in pamant ca sa isi ia avant...







Dar ai dreptate: e mult mai bine decat pe beton! 
- Aaaa! Si imi mai place sa lipaiesc prin balti ...chiar daca dispretuiesc noroiul. 







- Nici mie nu imi place sa il simt cum se lipeste de talpa , dar trebuie sa recunosc ca ador dusul de dupa...
- Cu conditia sa nu ne bage in masina de spalat, ca ma ia cu ameteala. Auzi idee la ea! Cine a mai vazut? Incaltaminte sport spalata la automata! 
- Mie imi place- e ca intr-un carusel sau ca si la aqua-park...Mai stii cum ne povesteau papucii aceia de apa  asta vara ?
- Da, imi amintesc. Am nimerit cu ei in geanta ...miroseau ciudat.
- Asa miroase marea ziceau ei...
- Noi nu am vazut niciodata marea ...
- Nici nu sunt sigur ca vreau,  daca e asa de multa apa ca in masina de spalat. Balta e una , dar ...e mult prea mult pentru mine...
- Cine ne-o fi imperecheat pe noi? Suntem atat de diferiti!
- Tocmai de aceea ne potrivim atat de bine ...
- Dar avem si puncte in comun: ardem de nerabdare sa vedem unde mergem astazi. Deocamdata stam in masina...e undeva departe...Si vad ca si el si-a luat pantofii sport bărbătești ...
- Da...sunt cam ocupati cu apasatul pedalelor . Pare destul de obositor, dar ei sunt destul de relaxati . Stapana noastra nu ne-a pus niciodata sa o facem...
- Poate pentru ca aici , unde sta ea, nu sunt pedale ...Si nici nu imi amintesc sa fi stat vreodata in cealalta parte...
- Sincer sa fiu, mi-ar placea sa incerc... Dar stai, coboram...fii atent: pamant, iarba...suntem in parc?
- Nu cred . E prea liniste si se aud niste zgomote ciudate ...Auzi?
-" Cu-cu-ri-guuu"! Oare unde am ajuns?
- Nu stiu, dar e frumos...Chiar daca pietrele astea ma cam gadila...





- Am asa, un sentiment ciudat si ma cam doare spatele...urcam? Este atata iarba!... Priveste: ce e asta?




Ne-am oprit...le mangaie...sunt flori ...Mmmmm...miros frumos...a proaspat. Si pamantul e atat de moale...Imi place aici...Dar ce face? Ma atinge...Nu se poate! Tu ai vazut? Am crapat ...
- Linisteste-te! 
- Tu nu stii ce inseamna asta? O sa ne schimbe...
- Poate ca da, poate ca nu...Dar de ce esti trist? Si noi am luat locul altei perechi de  adidasi de dama , ai uitat? Cei de dinaintea noastra ne-au povestit o noapte intreaga pe unde au umblat si erau fericiti ca au putut sa vada atat de multe lucruri frumoase . Noi de ce nu am fi? Putem sa le spunem noilor colegi cate ceva despre stapana noastra ... Sunt curios insa, daca vom merge acum sa ii cunoastem...
- Nu cred. Asculta...in timp ce tu vorbeai zicea ceva de o pereche de tenisi VANS






pe care i-a vazut pe un site specializat , Answear.ro., cu gulerul gambei moale , gamba ridicata , spatele calcaiului usor rigidizat, brant confortabil, interior textil...
- Seamana cu noi!
- Da...doar ca ei vor fi noi...
- ...si se vor bucura de noi experiente...
- Hai ca am ajuns acasa! Pana cand vin noii pantofi sport  sa ne bucuram de ceea ce am trait...
- Si vom mai trai , cu siguranta, chiar daca vom avea o alta stapana.

Articol scris pentru SuperBlog 2016

vineri, 21 octombrie 2016

CONECTIVITATE SI PROMISIUNI RESPECTATE




                               Fericirea este la un cablu de retea distanta



- Maa-miii!! Mai ai de lucru la calculator?
- Mai am putin, printesa...
- Cat mai ai? 10 minute?
- Cam 1 ora? ...
- Maaa- miii! ... Dar mi-ai promis ca astazi ma lasi sa ma uit la "Frozen "... E vineri, stii?
- Stiu, pui mic, dar trebuie sa predau articolul ...Uite, iti dau tableta si te uiti pe ea...
- Dar stii ca nu merge bine net-ul in dormitor si mi se tot blocheaza...Si daca stau aici,langa tine,  te deranjez si nu te poti concentra...Iar peste 1 ora se face tarziu si nu ma mai lasi...
- Uite! Hai sa facem un targ: tu ma lasi sa termin articolul , iar eu il conving pe tati sa se joace cu tine...ce vrei tu. Si promit ca pana vinerea viitoare rezolv si problema cu filmul. Adica te las sa te uiti la film.
- Promiti?
- Promit!
- Promiti pe degetel?
- Da, promit pe degetel!
- Bine, mami. Spor la scris.  Taaaa- tiiiii!!

Cam asa a decurs seara mea de vineri. Ma durea sufletul cand i-am vazut ochisorii ce stateau gata-gata sa planga. Dar a cedat ideii de a se juca "orice " cu tati. Iar eu mi-am promis ca voi gasi solutia ideala pentru a avea semnal bun la internet in tot apartamentul. 
A doua zi, printre gatit-aspirat-teme-scris pe blog mi-am facut timp si pentru a cauta routerul wireless  perfect pentru mine. Nu mi-a fost usor , mai ales ca in domeniul IT, retelistica si conectivitate sunt ceea ce in scoala numeam "tufa de Venetia". Sa ma documentez a fost simplu. Am intrat in magazin la "Mister Google" si am cautat...si am gasit "n" routere , fel si fel de routere , la diferite standarde wireless , cu viteze ( asa, cam ca si la masina- nu am carnet!) , raza de acoperire si conectivitate. Asa am aflat ca pentru apartamentul meu este suficient un router wireless -N 300 MBS , care suporta cu usurinta cateva PC-uri , smartphone-uri , tablete si laptop-uri. 



In plus este un dispozitiv ce poate fi folosit atat pentru conexiuni prin fir, cat și pentru conexiuni wireless , fiind ideal pentru video . Are buton pentru Wi-Fi Protected Setup (WPS) care asigură criptare de tip WPA2, prevenind atacurile survenite din afara rețelei ( aviz amatorilor din vecini ). Dispune de un CD pe care se află Easy Setup Assistant care ma invata  pas cu pas  configurarea rețelei wireless  și securizarea ei. 

Foarte incantata de decizia mea ii povestesc nepotului meu ce intentionez sa fac. El m-a privit mirat si m-a intrebat pentru ce imi trebuie , mai ales ca eu am deja unul... I-am raspuns ca este slab semnalul in celelalte camere si vreau ca micuta sa se poata uita la filmele preferate in dormitor, pe tableta.

- Dar voi aveti Smart Tv!
- Da. Si?...
- Si se poate uita la televizor...
L-am privit nauca:
- Stai ca nu inteleg. Sau tu nu intelegi : nu vrea sa se uite la filmele de la televizor, ci pe internet.
- Nu. Tu nu intelegi: se poate uita pe televizor la filmele de pe internet.
- Cum?!
- Simplu: iei un cablu HDMI, il conectezi la calculator si televizor, alegi la ce film sa se uite si gata!
- Ideea este alta: ea sa se uite la film, iar eu sa pot lucra nestingherita la calculator.
- Si cine zicea ca nu poti? Ii pui filmul pe calculator, ea se uita la televizor, iar tu iti continui treaba. E ca si cum ai asculta muzica in timp ce lucrezi.
- Si se poate asa ceva? Mi-ar trebui un cablu de vre-o 10 metri . Si nu ma pricep deloc . Ma ajuti, te rog?...
- La ce sunt buni nepotii? Si am si solutia perfecta: intre 15 si 30 octombrie www.conectica.ro organizeaza "Săptămânile Rețelisticii " si au o multime de reduceri , mai ales ca aniverseaza 10 ani de existenta.







 - In regula! Atunci, hai sa vedem ce gasim. Repede, fiindca am facut o promisiune si trebuie sa o respect.
- Am si gasit deja: Cablu HDMI v1.4 19T-19T ecranat ,10m ,Alb ...




- Alb? Se murdareste repede...
- Carcotaso! Este perfect ...
- Daca zici tu... Il comandam?
- L-am si comandat deja...
- Il si platesti?
- Nu intinde coarda, matusico ! 
- Stii ceva? Incepe sa imi placa retelistica asta . Intrebare: daca imi cumpar laptop pot sa fac aceeasi smecherie?
- Poti face multe smecherii , trebuie doar sa ai incredere in tine si sa urmezi pasii.
- Tu stii ca mie mi-e frica sa dau si update la windows ...Poate ca daca as avea un "indreptar de punctuatie" intr-ale tehnicii mi-ar fi mai usor. 
- O sa te descurci, fii linistita. Cand vine cablul sa ma suni, da?
- Fii sigur de asta!

...............................................................

- Alo! A sosit cablul...
- Perfect! L-ai despachetat?
- Da. E alb!
- Serios? Acum trebuie sa il montezi.
- Eu?!
- Pai e simplu de tot: scoate unitatea, introdu un capat al cablului in mufa corespunzatoare , du-te in dormitor si fa la fel cu celalt capat la televizor...
- De unde stiu care este?
- Se potriveste intr-un singur loc, intr-o singura pozitie...
- Zici tu?
- Avand in vedere ca esti stangace nu mai sunt la fel de sigur...
- Hai ca incerc...Ramai pe fir!
- Raman-raman, numai sa nu cad...
- ...Gata! Am facut-o!
- Perfect! Acum urmeaza partea cea mai grea: pune televizorul pe "AV" si du-te la calculator.
- ...S-a facut! 
- ...Intra in "Control Panel"...
- Of!...
- ...apoi in "Hardware and Sound " si " Connect to an external display" ...
- ...Am o fereastra cu "Detect"!
- Da clik pe ea...
- Esti sigur? Nu stric nimic?
- Cu siguranta nu! Deci, ai inteles cum trebuie sa faci?
- Acum sunt experta in conectivitate!

.....................................................

- Mami, acum pot sa ma uit la film?
- Bine-inteles, draga mea. Fa-te comoda...Nu, nu la calculator. In dormitor.
- In dormitor?
- Inchide ochisorii...
- Maaa-miiiiiiii! Te pricepi la magie?
- Nu. Ma pricep doar sa imi respect promisiunile.

Articol scris pentru SuperBlog 2016

miercuri, 19 octombrie 2016

VISUL UNEI NOPTI DE IARNA IN BUCURESTI


    "Draga Amalia,

      In primul rand, iti multumim ca faci parte din comunitatea noastra unde,  pe langa faptul ca impartim idei delicioase de gatit pentru cei dragi,  legam si prietenii adevarate.

     In al doilea rand, revenim cu vesti legate de premiul cel mare din  proiectul la care ai participat. Asa ca, ne face placere sa te invitam in perioada 19-21 februarie in  Bucuresti. Vei ajunge aici pe 19 februarie, iar pe 20 februarie am  pregatit mai multe activitati ca sa ne cunoastem, urmand ca pe 21 
februarie sa fii pe drumul spre casa."

     Asa suna email-ul pe care l-am primit intr-o seara de sambata. Eram plecata in week-end si mi-am deschis casuta postala virtuala asa, intr-o doara. Nici nu visam ce ma asteapta! Asa cum nu am visat nici in momentul in care am pasit pe peronul Garii de Nord. Eram asteptata de un domn simpatic care purta o pancarta cu numele meu...exact ca in filmele americane. M-am indreptat timida spre dumnealui si i-am spus ca eu sut cea pe care o cauta. A zambit. Mi-a luat bagajul din mana si m-a condus la masina...Poftim? Oare unde am ajuns?

    Cunosteam Bucurestiul intr-o oarecare masura, insa , noapte fiind, nu mi-am dat seama incotro am mers. Stiam doar ca tebuie sa ajung in centru, la Hotelul Arc de Triomphe.






     Cand am coborat din masina am dat cu ochii de celelate doamne si domnisoare care ma asteptau. Desi ne cunosteam doar virtual mi-am dat seama imediat ca le am in fata pe Alina, Brandusa, Veronica, Elena, Carmen si Nicoleta...




    Ne-am imbratisat de parca ne cunosteam de-o viata si am intrat. Urma ceea ce aveam sa numesc mai tarziu, mai in gluma - mai in serios, un team-building la Bucuresti.

    M-a incantat atmosfera familiala din interior, canapeaua din holul receptiei parca ne invita sa ne asezam si sa depanam amintiri. Aveam impresia ca am ajuns acasa si cei de aici de-abia asteapta sa le povestesc pe unde-am mai fost si ce am mai facut...


arc-1


   Cand am intrat in camera bagajul ma astepta frumos in studio, alaturi de un aranjament rafinat care te imbia sa iei loc si sa te relaxezi. Ceea ce am si facut!







    Am admirat mobilierul din lemn masiv si tapiteria moale in cate te afundai si incepeai sa visezi la nisipul auriu si fierbinte al dunelor egiptene. Era cald si bine, desi afara iarna era inca in toi... Colega mea de camera, Alina, se facuse deja comoda si ma ameninta ca o sa dorm acolo , la usa , fiindca ea ocupase tot patul!


arc-8


    Se relaxa uitandu-se la televizor , dar nici daca ar fi vrut nu se putea tine de cuvant: totul era la superlativ, inclusiv dimensiunile patului! Asa incat fiecare dintre noi avea coltisorul ei de intimitate. Eu am facut repede niste fotografii pe care le-am trimis celor de acasa prin conexiunea wi-fi din camera. Cea mai incantata a fost micuta mea care mi-a scris "Mami, ai o camera de printesa!..." Si avea dreptate- pe perioada celor 3 zile am fost rasfatata ca o printesa . Am simtit ca personalul hotelului este acolo pentru mine , de la receptie si pana la bucatarie. 

    Si pentru ca dupa un drum lung este nevoie si de o incarcare cu energie a bateriilor am mers la masa, pe terasa inchisa , care era rezervata pentru noi. De fapt, cred ca aveam mai multa nevoie sa stam de vorba, sa ne cunoastem mai bine, sa ne facem planurile pentru a doua zi. 

    Stateam la masa si priveam luminile de afara. Era atata liniste incat nu imi venea sa cred ca suntem in centrul Bucurestiului ! Unde era zumzetul acela cu care eram eu obisnuita? La doar cativa zeci de metri distanta erau Arcul de Triumf  si Bulevardul Kiseleff , dar aici ne aflam parca, pe un domeniu englezesc de vacanta...Ne-am rasfatat cu preparate traditionale roamesti, dar si cu specialitati mediteraneene . Ne-am lungit la vorba pana tarziu in noapte si daca a doua zi nu ar fi trebuit sa ne trezim devreme cu siguranta acolo ne-ar fi prins rasaritul! 

    O alta experienta ma astepta la micul-dejun. Nici nu ma gandeam ce va urma ... De obicei , atunci cand suntem plecati in vre-o escapada , restaurantul este locul unde servim masa si atat. Aici insa, lucrurile au stat cu totul altfel. Aveam impresia ca sunt in bucataria mamei - mirosea a paine calda si cafea proaspat facuta. Ma asteptam sa imi intorc privirea si sa o vad acolo, cu sortul ei visiniu si buline albe...Dar era doar personalul restaurantului, pe care mai mult il simteam in preajma decat il vedeam, atat de usor se miscau in jurul nostru si, parca ne citeau gandurile...

    Am plecat sa facem turul culinar al Bucurestiului, am vizitat Centrul Vechi, ne-am rasfatat la un salon de beauty si singurul lucru pe care l-am regretat a fost ca m-am intors atat de obosita incat nu am putut sa merg si la Spa , sa ma relaxez in sauna si jacuzzi...Dar timpul nu este pierdut : data viitoare cand voi ajunge in capitala ma voi intoarce acasa , la acest minunat hotel boutique .





   Pe curand !





De-abia astept sa ne revedem ,


Residence Hotels mic  !


Aricol scris pentru SuperBlog 2016.


Sursa foto: pagina de prezentare a probei si arhiva personala.


 

miercuri, 12 octombrie 2016

TRADUCERILE MEDICALE INTRE AMATORI SI PROFESIONALISM



        De ce sa apelezi la profesionisti atunci cand ai nevoie de o   traducere medicala?



- Salutare , fata draga! Ce faci? Mai traiesti?! Treci asa pe langa om si nici nu il bagi in seama?
-  Iarta-ma,  draga, dar sunt cu gandurile in alta parte si,  ca deobicei, in criza de timp. Am 1000 de lucruri pe cap si...
- Orice ai avea de facut, opreste- te! Hai sa intram sa bem un ceai fierbinte si sa luam lucrurile pe rand.
- Sincer? Mi-ar prinde bine o ciocolata calda...
- Ciocolata calda sa fie.

................................................................................................

- ...te ascult...
- Crede-ma,  nici nu stiu de unde sa incep...
- Ce-ar fi sa incepi cu... inceputul?
- ...da...cu inceputul. De cand nu am mai vorbit noi? De o luna?
- 5 saptamani. Erai prinsa cu publicarea lucrarii pentru  doctorat intr-o revista din Anglia.
- Asa. Mi-am luat concediu in ideea sa o termin de tradus. Totul a decurs perfect pana in ziua in care m-a sunat mama ca a cazut de pe scaun si este la urgenta. Am sarit in masina si  am plecat spre ea. Am aflat ca avea fractura de sold si trebuia operata,  inclusiv cu montare de proteza. Insa diabetul de care suferea complica putin lucrurile.  Motiv pentru care se temporizase totul. Am intrebat daca este transportabila fiindca intentionam sa il sun pe fratele meu , in Germania ,si sa o ducem la o clinica de acolo.  Ortopedul, foarte amabil, m-a sfatuit sa astept cateva zile, sa iau mai intai legatura cu clinica si sa traduc documentele medicale. Zis si facut. Am luat toate cele necesare si m-am pus pe tradus in engleza.
- Engleza?
- Da. Fratele meu mi-a spus ca este in regula si asa.
- Si cum tu stii bine engleza...
- Stiu pe naiba! Sa vezi ce am facut! Deci, traduc eu de zor si trimit documentatia la clinica. Dupa cateva ore primesc un email prin care mi se solicita si radiografia, dar si toate analizele pe care le are vis-a-vis de toate celelalte diagnostice. Si, intr-un post scriptum politicos, sunt rugata sa verific traducerea. Evident ca m-au apucat nervii. Am citit si rascitit pana cand am dibuit greseala...in loc de "hip"  peste tot am scris "shoulder "!
- Serios?
- Mda! Evident ca la umar nu putea fi fractura de col femural si trohanter! Nici acum nu imi dau seama cum am putut gresi in halul asta! Si asa am ajuns la ziua de azi: caut disperata un traducator care sa ma ajute cu toate documentele.  Dar am nevoie de ele...ieri! Si nu gasesc! Ce fac? Ma dor picioarele de cat am batut orasul...
- Dar stii? S-a inventat internetul!
- Da, stiu ...Insa nu am gasit nimic in Cluj...
- Mai bine recunoaste ca nici n-ai cautat cum trebuie... Hai sa vedem..."traduceri medicale in Romania "...Uite: "Agentia de traduceri Swiss Solutions ".

 swiss-solutions

 "Pentru a deveni un redutabil super erou, noi iti punem la dispozitie echipa intergalactica Swiss Solutions pentru ca tu sa elimini gaurile negre din traduceri: termenii confuzi, deadline-urile care sunt la un pas de explozie, inconsecventele terminologice." Si asta pentru ca folosesc medici-traducatori in-house in scopul realizarii unor traduceri optime a fiselor medicale, rezultatelor de laborator, prospectelor medicamentelor ori procedurilor . Ce zici?
- Suna bine. Pe ce strada au sediul? Iau un taxi si fug.
- In Bucuresti...
- What? Esti nebuna? Eu am nevoie de documente ieri!
- Si? Vezi tu? Te comporti de parca ai fi absorbita intr-o gaura neagra- nu mai rationezi deloc! Putem trimite toata documentatia on line si o primesti la fel. Si cerem si o cotatie. Sa stii cam cat costa. Oricum, estimarea este gratuita. Ai numai de castigat. Cate pagini ai?
- Patru...
- Uite cum facem: fugi acasa, scanezi documentele, le trimiti si astepti. La cat de intergalactici se arata a fi nu cred ca va dura foarte mult pana primesti un raspuns. Hai! Tinem legatura! Musai sa ma suni, da? Sunt si eu curioasa...
- Gata, am decolat!
- Si salut-o pe mama ta...

...........................................................................................

- Alo! M-ai salvat! Esti super-eroina mea!
- Sa nu uiti! Cum a fost?
- Tin sa-ti spun ca nu eram foarte increzatoare, dar am facut ce m-ai sfatuit. Si in timp ce asteptam raspunsul am tradus si eu in paralel. Insa nu am apucat sa scriu prea mult ca am si primit cotatia. Pret bun, rapiditate...Aseara deja am expediat scrisorile medicale traduse impecabil . Cu viteza luminii, ce mai!
- Ma bucur ca ti-am putut fi de folos! Mama ta cum se simte?
- Va fi operata la sold asa cum este normal, nu la umar cum tradusesem eu, dar la noi...
- Te-ai razgandit?
- Da, si noi avem specialisti de calitate! Am cerut doar o a doua parere medicilor germani. Nu are rost sa o supun unui risc in plus . Vreau doar sa fiu sigura ca varianta aleasa este cea optima. La fel ca si cu traducerea.
- Imi pare bine ca ai gasit ceea ce cautai.
- Sa stii! Pentru ca tot cei de la Swiss Solutions imi vor re-traduce lucrarea de publicat in Anglia. Am citit in portofoliul lor ca fac si Desktop Publishing , adica pe langa traducere se ocupa si de prelucrarea grafica, precum: inserare de imagini, paginatie specifica, prelucrare imagini etc. In acest mod sunt sigura ca totul este perfect.

 desktop_publishing_dtp_swiss_solutions


Mi-ai deschis mintea, iar ei mi-au deschis orizontul. Acum imi voi putea publica materialele chiar si in Asia sau Africa ( au traducatori pentru 78 de limbi!), dar si in celelalte galaxii ...


Articol scris pentru SuperBlog 2016

luni, 10 octombrie 2016

TINERETE CU FARMEC



     Forfota mare in curtea vechiului liceu. Inima ii batea cu putere. Se simtea de parca era in prima zi de scoala, cand pasise pentru prima data pragul clasei - colegi noi, profesori asijderea, o noua etapa in viata ei. Acum, dupa 25 de ani, lucrurile stateau cam la fel: oare pe cati dintre ei ii va recunoaste? Si cati dintre ei isi vor mai aminti de ea?

   Se schimbase foarte mult. Pe atunci era un fel de "ratusca cea urata", motiv pentru care se ascundea mereu in spatele unor haine terne si lalai si a unei timiditati exagerate. Singurii care ii dadeau de gol neastamparul erau ochii. Si poate, uneori, zambetul. Noroc ca invata bine si colegii pareau sa treaca cu vederea aspectul ei.

  Avea matreata. Multa matreata. Mama o certa mereu ca nu isi spala parul suficient de bine. Dar si daca o facea de doua ori pe zi tot degeaba era. Ajunsese sa foloseasca petrol, otet, ceai de urzica sau sapun de rufe. Orice o sfatuiau cunostintele era bine venit numai sa scape de chin. Dar lucrurile se agravau pe zi ce trecea. Ajunsese sa aiba  matreata chiar si in sprancene si pe fata! Pielea i se decojea de parca avea solzi...

   Se gandea cu groaza la pozele de absolvire. Stresul provocat de examenul de bacalaureat si admiterea la facultate facuse ravagii pe tenul ei. Adormea plangand cu nasul afundat in perna si visa sa devina un chimist renumit care va descoperi ingredientul-minune pentru un ten perfect...

.................................................................................................

- Amalia?! Doamne, cat de mult te-ai schimbat! Noroc cu ochii. Sunt la fel de neastamparati ca in liceu...
- Pe de alta parte tu nu te-ai schimbat deloc, Simona!
- Esti tu o scumpa! Multumesc oricum. Dar...uita-te la tine! Nu pot sa cred...
- ...ca nu mai sunt "ratusca cea urata "? Ei, am crescut si eu...
- Nici vorba! Ai tu un secret! Dar lasa ca ni-l spui la ora de dirigentie. .. Haideti in clasa! Cred ca doamna diriginta ne asteapta...
- Tot sefa clasei ai ramas! ...

....................................................................

- Buna dimineata, dragii mei ! Ma bucur sa va revad, dar totodata ma si intristez.  Am imbatranit...

   Doamna diriginta imbatranise, intr-adevar. Avea chipul brazdat de cute adanci pe care nu incerca sa si le ascunda. Parul ii incaruntise si isi pierduse din stralucire. Doar vocea ii ramasese la fel de calda...

- ...Amalia?! Amalia nu a venit?
- Prezenta!
Si-a coborat ochelarii pe varful nasului si a privit-o peste ramele argintii,  asa cum facea de fiecare data cand nu raspundea corect.
- Esti sigura? si a izbucnit in ras. Noroc ca iti recunosc ochii si zambetul, altfel as fi zis ca ai trimis pe altcineva in locul tau...
-  Va multumesc, doamna diriginta!  De fapt, uneori, chiar  si eu ma intreb unde am plecat ...si cine m-a schimbat: am mai multa incredere in mine, sunt sigura pe ceea ce fac si...arat mai bine! Chiar daca in anii de liceu imi spuneati mereu ca totusi, calitatea unui om nu deriva din aspectul fizic, ci din frumusetea interioara. Aveati dreptate, dar eu ma saturasem de privirile dezaprobatoare ale celor din jur si pernele ude de lacrimi. Stiti ca vroiam sa dau admitere la medicina. Dar m-am razgandit in ultima clipa si m-am inscris la chimie...
- Chimie? Tu?!
- Da, eu! Vroiam sa intru in cercetare si sa descopar acel ingredient care, transpus in preparate specifice, sa ma scape de cosmar. Pe mine si pe toate adolscentele care treceau prin el. Au fost ani grei de studii si experimente esuate. Unii chiar ma priveau cu mila, ca pe un Don Quijote neputincios. Dar intr-un final, am reusit! Am fost propriul meu cobai, insa rezultatele au fost uimitoare. Nici eu nu credeam ca este posibil. Dupa ani de munca in care ma transformasem in soarece de laborator puteam sa scot din nou chipul in lume- descoperisem secretul frumusetii! Si partasi la aceata reusita mi-au fost cei de la Farmec,  impreuna cu care ne-am  transformat in doctori in frumuste si am lansat prima linie de produse dermatocosmetice , pe care am placerea sa v-o prezint astazi, gama Gerovital H3 Derma+ .

   Totul a inceput cu scuamele acelea de care nu mai scapam. Am fost la medicul specialist si asa am aflat ca boala mea avea un nume - dermatita seboreica. Ceea ce insemna ca pielea  secreta un exces de sebum in anumite zone: scalp, aripile nazale, peribucal si chiar auricular. De acolo apareau acei solzisori care se descuamau lasand in urma petele  rosii. Daca as fi reusit sa izolez componenta care sa reechilibreze balanta totul s-ar fi rezolvat. Insa nimic nu este simplu. Pana la urma totul a venit de la sine si efectul scontat deriva dintr-un complex de elemente bine proportionate, care nu fac altceva decat sa normalizeze activitatea glandelor sebacee , sa refaca echilibrul fragil între microorganismele saprofite şi cele patogene, indepartarea eficienta a scuamelor si diminuarea vasodilatatiei cu amliorarea simptomelor inflamatorii.

   Primul produs pe care l-am finalizat a fost "crema pentru piele cu roseata si scuame" .Tenul meu radia de sanatate si stralucea de frumusete dupa numai o saptamana de aplicare, dimineata si seara, precedata de o curatare coresunzatoare. Bineinteles ca de aici si pana la a crea o gama completa nu a mai fost decat un pas. Asa au aparut lotiunea micelara, fluidul de curatare ( demachiere) pentru fata si ochi, dar si samponul antimatreata

   Si pentru ca sa va convingeti de calitatea acestor produse romanesti de calitate v-am pregatit fiecaruia cate un set pe care il veti primi la petrecerea de dupa ora de dirigentie.






( sursa foto: www.farmec.ro)


 - Amalia, este suficient sa te privim si suntem mai mult decat convinsi de adevarul spuselor tale! Felicitari si...sa mergem la petrecere!

Articol scris pentru SuperBlog 2016.

duminică, 9 octombrie 2016

LA O ANIVERSARE CU...CITY BREAK



      Pentru prima data de cand se casatorisera aniversarea lor s-a nimerit a fi in concediu. Nu planificasera nimic special pentru simplul motiv ca peste cateva zile urmau sa plece la Londra. Isi doreau de mult sa viziteze marele oras - Palatul Buckingham, Stadionul Wembley, Big Ben, Westminster şi Abbey Road, dar fetita lor era inca micuta si nu s-ar fi putut bucura pe deplin de calatorie. Astepta drumul cu putina emotie, deoarece cei 2000 de kilometri nu erau usor de parcurs, chiar daca ii fragmentasera in trei etape...

    Si totusi , in dimineata aceea nu vroia sa se mai gandeasca la asta. Mai bine sa savureze mirosul de cafea proaspata...A deschis ochii inca somnoroasa si a zarit ceasca pe noptiera. S-a ridicat intr-un cot si a gasit un biletel pe care scria:  "Ne vedem in bucatarie. " A pasit lenes si i-a vazut pe amandoi stand la masa - sotul ei pregatise micul dejun, iar micuta de-abia se zarea in spatele buchetului de lalele.

- Buna dimineata,  somnorici! Si " la multi ani noua"!
- Buna dimineata ,dragilor! Ce harnici ati fost!...
- La multi ani, mami! ...Unde mergem astazi?
- Trebuie sa mergem undeva? ...
- Daaaaaaaa!!!! Cum sa nu?! E aniversarea voastra!
- Stiu si eu,draga mea? Nu m-am gandit. Poate facem ceva special acasa, numai noi trei...
- Hai sa facem ceva nebunesc!
- Ceva nebunesc? Spus asa pare destul de periculos...
- Mi-a venit o idee: ce-ar fi sa plecam undeva?
- Undeva?
- Da, undeva...departe...cu avionul...
- Chiar ca suna nebunesc...
- M-am tot gandit azi-noapte: de ce sa mergem cu masina pana la Londra? Numai pierdere de timp ,si bani cheltuiti, si oboseala...
- Si orase vizitate...
- Da, ma rog...Dar a' propos de vizite.  Ce-ai zice sa zburam azi la Milano ,  stam acolo 4 zile si apoi decolam spre Londra...si acasa?
- Pe mine m-ai pierdut de la "zburam azi"...
- Pai...da! Noi deja ne-am facut bagajele ...si s-a uitat complice spre micuta...nu-i asa, printesa?
- Da, mami. Numai tu mai trebuie sa te pregatesti.
- Mda. Si ai cam 2 ore la dispozitie...
- 2 ore?! Nu e prea "mult "? Dar cum ai reusit asa, "pe repede-nainte "?
- Tu incepe sa impachetezi, iar eu iti povestesc totul. Ah, sa nu uit! Avem dreptul la doua bagaje la cabina gratuite plus inca unul la cala la jumatate de pret. Deci,  nu te zgarci...Si acum, sa o luam cu inceputul:

    De vre-o doua saptamani ma tot framant. Nu puteam lasa ziua de azi sa treaca asa , pur si simplu. Imi incoltise o idee in minte si vroiam sa vad cat e de realizabila. Stiu ca iti doreai de mult sa mergi la Milano, iar cand a trebuit sa ne alegem destinatia de vacanta ai ales sa renunti in favoarea mea...te iubesc , stii asta, nu?...Asadar am inceput sa caut rute aeriene, tarife, comapanii care sa ofere city-break-uri in orasul tau favorit, dar si legaturi avantajoase spre Londra. Bine, tu stii ca eu pun mereu pret pe calitate, dar si pe costuri. Deci mi-am axat cautarile pe city-break low cost. Si nu mica mi-a fost mirarea sa vad ca in capul listei este o companie relativ noua in Romania, Ryanair .
- Ryanair 
- Exact . Si la categoria destinatii Ryanair din Romania am gasit si Milano si Londra. Am intrat si am simulat o rezervare , iar pentru astazi am gasit  locuri la un pret super bun. Uite:



In plus, prin politica firmei avem dreptul la cate doua bagaje la cabina gratuite , iar pentru ca am ales optiunea Family Extra avem o reducere de 50% la biletul printesei si la bagajul de cala pentru ea. Vezi, de aceea ti-am spus sa nu te zgarcesti la bagaje! Am gasit pe pagina de prezentare a destinatiei sfaturi despre obiectivele turistice de vizitat, mancare, cazare , modalitati de transport...Stii cat sunt de importante astfel de informatii mai ales atunci cand mergi pentru prima data intr-un oras!






 ( sursa foto: ryanair.ro)

Dar eu aveam nevoie sa stiu daca putem zbura de acolo direct la Londra. Ei bine, da! Si este chiar un zbor economic!



Cu aceleasi facilitati pentru copii.
Si de aici zburam spre casa. Iar pentru ca a inceput sa imi placa aceasta companie low-cost m-am gandit sa achizitionez  un pachet Fly&Save prin care obtinem o reducere de 20% la al 3-lea drum dus-intors.







Si uite-asa, cu numai 350 de  Euro zburam de-a lungul Europei ! Bine, mai putem adauga cate ceva pentru bagajul de la cala si alte mici chelutieli prin aeroport ( ca doar suntem in concediu...) , dar tot iesim muuult mai ieftin decat cu masina.
- Si tu ai incredere in toate astea?
- Stai linistita! Am verificat totul. Uite ce scrie in pagina de prezentare:" Ryanair este compania aeriană preferată de europeni, transportând peste 117 milioane de pasageri pe an. Peste 1800 de zboruri zilnice de pe cele 84 de baze conectează 200 de destinații din 33 de țări, cu o flotă de 330 de aeronave noi Boeing 737 și cu o comandă pentru alte 350 de aeronave noi Boeing 737." Este adevarat ca la noi opereaza doar din Bucuresti, Timisoara, Oradea si Craiova, dar o face la cele mai inalte standarde.


( sursa foto: super-blog.eu pagina de prezentare a probei)

- Bine, dar...uite: mai este o ora si trebuie facut check-in-ul ...
- Am rezolvat asta deja. Deoarece clienţii care achiziţionează locuri pot efectua check-in-ul începând cu 30 de zile şi până la 2 ore înainte de ora programată a zborului. M-am incadrat la fix! Nu am vrut sa risc si am achizitionat locuri pentru ca nu cumva sa ne trezim ca stam 3 persoane in 3 colturi ale avionului.
- Si documantele de calatorie?
- Toate pasapoartele sunt in regula . Doar le-am verificat cand ne-am planificat concediul, nu?
- Mda.
- Vad ca esti gata. Mergem?
- Mergem! In loc de o vacanta la Londra m-am ales cu o vacanta europeana ! Milano, venim!...Te iubesc!...Stii asta, nu-i sa?

Articol scris pentru Super Blog 2016

miercuri, 5 octombrie 2016

DRESS CODE : BLACK TIE



     Covorul rosu asternut la intrare ii dadea emotii. Desi se pregatise zile in sir pentru acest dineu, prin mintea ei treceau zeci de intrebari: daca tinuta ei nu este suficient de eleganta? , daca bijuteriile nu sunt cele mai potrivite?, daca pantofii o vor trada tocmai azi?, daca...

   Dar apoi a simtit cum el o strange discret de mana si ii zambeste cu subinteles: "Esti perfecta! "A tras aer in piept si a pasit increzatoare pe covor. Simtea ochii atintiti asupra ei si auzea zumzetul aprobator al celor din jur.

   Inca de cand ii aratase invitatia a inceput sa se invarta un carusel in mintea ei - o pusese pe ganduri "dress code"-ul impus: Black Tie. Prin urmare a inceput sa se documenteze ce vrea sa insemne acest "bun-simt de stil vestimentar" .Asa a aflat ca pentru barbati lucrurile sunt destul de simple ( cum altfel?!) : smoching, o camasa alba,  o camasa eleganta , cu maneca lunga la care adaugi un papion obligatoriu negru si niste butoni , plus o pereche de pantofi eleganti si tinuta este gata!

   Dar ea? Cu ce sa se imbrace? O rochie lunga sau ar putea fi si scurta? Neaparat neagra sau  in alta culoare? Pantofi sau sandale? De un lucru insa era sigura: bijuterii mici , discrete ( poate chiar perlele pe care le primise de la mama ei...) si un clutch colorat in contrast cu incaltamintea. S-a framantat, s-a inspirat de pe site-urile de moda si a decis: chic reinventat! De mare ajutor i-a fost un magazin on-line, Answear , unde a gasit si sfaturi de stil, dar si tinute perfecte pentru orice ocazie.

   Asa a hotarat, dupa lungi deliberari cu sine insasi, ca o rochie eleganta de o culoare blanda precum cremul ii avantajeaza silueta migniona si zvelta , dar ii scoate in evidenta si bronzul frumos obtinut peste vara.



   Chiar daca este o rochie scurta, croiul in clos al fustei aminteste de rochiile de bal ale printeselor ,iar corsetul cu umerii goi si "maneca " delicata te duc cu gandul la frumoasa Scarlet O'Hara. Din fericire ea nu mai era nevoita sa stranga din dinti pentru a mai strange putin snurul ( fermoarul ascuns isi face datoria) , dar un hop tot mai avea de trecut - pantofi stiletto sau sandale? In final a mers pe mana stilistilor si a ales o pereche de stiletto in ton cu materialul sofisticat al rochiei.


   Si a decis: cel care va da culoare tinutei sale va fi clutch-ul , unul pe care si-l va face singura, fiindca la asta se pricepe cu siguranta!

   Pe el nu l-a lasat sa o vada cu ce se va imbraca. A probat pe furis rochita si pantofii primiti acasa , prin curier. Ii veneau ca turnate- parca o zana-croitoreasa  ii luase masurile  noaptea, pe ascuns si crease acea minune special pentru ea. S-a privit in oglinda minute in sir, a zambit , a inchis ochii, a schitat cativa pasi de dans apoi a incercat sa ramana sobra. Dar nu ii iesea deloc. Era atat de caraghioasa cu tinuta ei de printesa rasfatata si mutrita aceea de copil imbufnat! Insa asta era ea: mereu altfel, mereu un amestec de sentimente si atitudini , pusa pe sotii, dar la modul foarte serios. Si stilul ei se regasea si in tinute. De multe ori prietenele o intrebau de unde se inspira atunci cand isi cumpara hainele. Iar ea le raspundea senina ca...de peste tot. Daca ii placea o rochie si ii venea bine gasea imediat in dulap o pereche de incaltari potrivite, o esarfa sau o poseta care sa spuna " Hei! Asta sunt eu! Cu siguranta ma vei tine minte!"

     In seara aceea a stiut din prima clipa ca a facut cea mai potrivita alegere, cand sotul ei a vazut-o aparand in cadrul usii . Avea privirea aceea care spunea "e a mea!"

   Cu toate acestea, importanta evenimentului o coplesise. Oare nu ar fi fost mai bine sa opteze pentru clasica rochie neagra , lunga ? 

   Acum stie cu siguranta ca nu! S-ar fi pierdut in marea de tinute sobre si pantofi cu toc. 

   Ea insa  era altfel in tinuta ei chic reinventat . Ca un fluture incropit din lumina.


Articol scris pentru SuperBlog 2016, proba 1. Black Tie.

Sursa foto:Answear.ro

luni, 5 septembrie 2016

DIN NOU...SUPERBLOG!




    Tot am zis...si iarasi zic...ca nu ma mai bag!

   Ca nu am timp...

      Ca nu imi plac termenele-limita...

            Ca nu pot scrie sub presiune...

                  Ca nu imi vine inspiratia la comanda...

                       Ca juriul e ...asa si pe dincolo...

                                Ca mai am nevoie de neuroni si nu ii pot sacrifica pe altarul nervilor...

                                              Ca...

   As! Motive sa NU pot gasi 1000!

   Dar ca sa DA? Adica sa particip din nou la SuperBlog ?

    Nu am nici un motiv anume.

     Doar pentru ca VREAU!

    Nu e suficient?