miercuri, 18 decembrie 2019

DE VIZITAT, ÎN ROMÂNIA...POIANA BRAȘOV



   Bună seara. 
   Astăzi am să vă scriu despre Brașov și Poiana Brașov dintr-o perspectivă nouă. Nu neapărat de turist, ci mai degrabă de călător contra cronometru. 
  Totul a început cu decizia de a participa la Gala SuperBlog, gală despre care v-am povestit pe scurt zilele trecute. Cazarea era asigurată prin grija organizatorilor galei, aveam timp suficient până la check in...așa încât ne-am hotărât să facem câteva opriri. 
  Una dintre ele a fost la Târgul de Crăciun din Brașov. Ușor de găsit, greu de ajuns...Și eu care credeam că doar în Cluj e nebunie curată să cauți un loc de parcare!... Era cât pe ce să ieșim "șifonați" la propriu de pe o străduță pietruită datorită unui șofer foarte grăbit. Noroc cu reflexele și atenția distributivă de care a dat dovadă soțul meu!...

  Până la urmă am ajuns cu bine la destinație, hotel Royal Boutique. M-a impresionat prin așezare: de o parte muntele, de cealaltă stânca și...un lac. Dispunerea în trepte îi oferă un farmec aparte, iar decorurile vintage m-au făcut să mă îndrăgostesc de aerul pe care îl respira fiecare detaliu. Domnul de la recepție ne-a întâmpinat  amabil și m-a uimit cu rapiditatea cu care a distribuit 3 camere. 





  Și fiindcă veni vorba de cameră, nici să îmi fi citit gândurile nu reușeau să o aleagă mai bine: spațioasă, caldă și...cu o terasă cu vedere la Postăvarul! Am stat minute în șir și am admirat luminile orașului... dar și răsăritul. 



  Dacă adăugăm bufetul variat și gustos, amabilitatea personalului, dar și discreția lui ( se mișcau atât de lin, încât nici nu le observai prezența) aveți tabloul perfect pentru un sejur, chiar și de Crăciun. 

  Mai rămâne să fiți cuminți și să speriați că Moș Crăciun va aduce zăpadă adevărată ...

  Dacă vă surâde ideea dați un click aici pentru mai multe informații. 
  

luni, 16 decembrie 2019

GALA SUPERBLOG 2019



   A început în urmă cu 2 luni...Mult,  puțin...nu știu. Cert este că am pornit cu avânt. Luasem în calcul toate varibilele posibile. Neglijasem însă cea mai importantă constantă: TIMPUL! 
  Nu am reușit să scriu la toate probele. Am renunțat în momentul în care 3 articole au ajuns cu întârziere pe platformă. Iar depășirea termenului-limită se lăsa cu penalizări. Știam. A fost un risc asumat până la un punct. Suficient însă pentru a ajunge la Gală, alături de cei mai buni. 

 Am fost întrebată cum se împacă fiziokinetoterapia cu bloggingul. Greu, dar mi-a plăcut întotdeauna să îmi forțez limitele, să ies din zona de confort. La început totul a fost o joacă, apoi a devenit din ce în ce mai serios. Nu am ajuns la cota maximă, deoarece ar însemna să fac constanta aceea să tindă la infinit...Lucru imposibil, chiar și pentru mine... 😁.

  Ce am învățat?
  Că perseverența este mama succesului. 
  Că trebuie să fiu eu însumi în fiecare cuvânt. 
  Că sunt momente în care este mai bine să taci. 
  Că nimic nu vine de-a gata. 
  Că asta sunt eu ,cu bune și cu rele...
   Că emoțiile  celor dragi sunt cele care contează cu adevărat. 

 Restul este doar muncă și răbdare.