IARTA-MA, COPILUL MEU!

   

    Ultimele luni le-am trait pe repede-nainte.

    Imi doresc foarte mult un lucru. Motiv pentru care am zis sa adaug un plus material vietii mele. Alergam din zori si pana in noapte tarziu. Ajungeam acasa extenuata, uneori dezamagita, "ofilita". Imi priveam fetita dormind...inca o seara care a lasat-o fara pupicul de "noapte buna"...inca o seara in care nu i-am simtit mirosul de copil si nici manutele incolacite in jurul gatului...doar un mesaj sec trimis pe mobil: "te iubesc". Parca nu mai avea nici un fel de emotie...Am inceput sa simt oarecare indoieli: merita sacrificiul? Imi spuneam ca da...efortul il faceam pentru noi toti. Nu era doar un moft ceea ce imi doresc. Este o necesitate! Si mergeam inainte...

   Azi de dimineata insa, mi-au atras atentia cateva cuvinte:" o femeie cu un copil in brate a trecut pe langa o pestera..." Nimic iesit din comun, dar am continuat sa citesc. Era o pilda despre lucrurile importante din viata noastra.

   Pe scurt, este vorba despre o mama. Cand a ajuns in dreptul pesterii a auzit o voce care ii spunea sa intre si sa ia de acolo orice isi doreste. Numai sa nu uite ce este mai important fiindca odata iesita , pestera se va inchide si nu se va mai putea intoarce. Femeia a intrat, a lasat copilul din brate pe o lespede si a inceput sa adune comori. Aceeasi voce s-a auzit zicandu-i ca minunea tine doar 7 minute. Este momentul sa se grabeasca, dar sa nu uite ce este mai important. Femeia a iesit in graba cu bratele pline de comori si a auzit in spatele ei cum peretele de piarta se inchide. Atunci a realizat ca uitase inauntru ceea ce era mai important: copilul ei! Degeaba a incercat sa se intoarca, degeaba a plans deznadajduita, degeaba s-a rugat si a implorat!   
   Bogatia a trecut, insa deznadejdea si regretele au urmarit-o o viata intreaga.

  Cand am terminat de citit priveam in gol. O viata intreaga alergam dupa comori, obiecte care in timp isi pierd valoarea, fiindca un altul mai de pret ii ia locul. Uitam insa ceea ce este mai important - bogatia noastra sufleteasca; bogatie care vine nu din ceea ce agonisesti, ci din ceea ce oferi : dragoaste, multumiri, respect, incredere; bogatie care nu se poate cuantifica in cifre cu multe zerouri , ci in clipe de fericire.

  Iarta-ma, copilul meu, pentru aceste cateva luni in care am asezat mai presus de tine "obiectul"! 
  Iarta-ma pentru fiecare clipa in care ai avut nevoie de mine si nu am fost acolo!
  Iarta-ma pentru toate promisiunile incalcate si amanate!
  Iarta-ma pentru toate mesajele pe care ti le-am trimis!
  Iarta-ma pentru toate serile in care ai adormit gandindu-te la mine si tanjind dupa imbratisari!
  Iarta-ma pentru fiecare cuvant pe care nu ti l-am spus!
  Iarta-ma!

   Nu iti promit ca nu voi mai gresi niciodata...Nu am cum. Iti promit insa, ca voi incerca sa fiu cea mai buna mama pe care ai putea-o avea! 
   Si iti mai promit un lucru: nu voi uita niciodata ce este cel mai important in viata!