Asa a inceput aventura mea culinara...
Mama era internata
pentru o interventie chirurgicala,iar noi,cei 3 pitici,ramaseseram cu
tata-maestru bucatar,care ne rasfata cu cartofi "chibrit"si
ochiuri! Insa...Cu o zi inainte de a reveni mama acasa,impreuna cu sora mea mai
mare(eu aveam 9 ani,ea-12)am mers la o vecina sa ne spuna cum se face supa de
pui cu galuste...auzisem noi ca e buna pentru bolnavi...Am notat constiincios
reteta si ne-am instalat in bucatarie.Totul a mers struna pana la
galuste.Fiindca ni se parea cam moale compozitia am mai adaugat gris...si am
mai adaugat...iar cand le-am pus la fiert-degeaba!...tot "gloante"au
ramas!Biata mama,numai ea stie cum le-a mancat! Dar tot ea a fost cea care ne-a
laudat,spunandu-ne ca a fost cea mai buna supa din lume,deoarece are acel
ingredient-minune:DRAGOSTEA.
Iti multumesc , mama pentru aceasta lectie. Chiar daca uneori mai plang atunci cand gresesc cate o reteta sau nu iese asa cum mi-as fi dorit, imi amintesc cuvintele tale si imi trece: zambetul imi revine pe buze si o iau de la capat, mai hotarata ! Si nimic nu imi sta in cale!
Incet-incet, am mai descoperit mici secrete, care imi fac viata mai usoara si mai frumoasa! Nu stiu pana unde va ajunge aceasta "scara", dar important este ca vad prima treapta si am pasit pe ea cu fruntea sus si cu incredere!
Iti multumesc, mama si va multumesc voua, dragi prieteni de la MAGGI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu